Născută din grijă de a ajută, fără discriminare, răniții de pe câmpurile de lupta, Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semiluna Roșie, sub aspectul sau internațional și național, se angajează să prevină și să aline suferințele oamenilor în orice împrejurare. Scopul sau este acela de a proteja viață și sănătatea acestora și de a asigura respectarea ființei umane. Mișcarea promovează înțelegerea mutuală, prietenia, cooperarea și o pace durabilă între toate popoarele.
Conform principiului Umanității, orice ființă umană aflată în suferință, oriunde s-ar află, trebuie să fie ajutată, chiar dacă acest lucru este dificil de făcut. Scopul Mișcării este de a proteja viață și sănătatea și de a asigura respectarea ființei umane. Pe timp de pace, protecția presupune, în principal, prevenirea bolilor, a dezastrelor și a accidentelor sau înlăturarea efectelor acestora prin salvarea de vieți omenești (de exemplu, prin pregătirea în domeniul acordării primului ajutor). Pe timp de război, protecția înseamnă asistarea celor protejați de dreptul umanitar (de exemplu, civilii, soldații răniți sau prizonierii care trebuie să primească hrană, să fie protejați și să se bucure de un tratament corect). Umanitatea înseamnă promovarea înțelegerii reciproce, a prieteniei și a păcii durabile între popoare.

Mișcarea nu face nicio deosebire de naționalitate, rasă, religie, origine socială sau apartenența politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsură suferințelor lor și acordă ajutor prioritar celor mai urgențe nenorociri.
Non-discriminarea în ceea ce privește naționalitatea, rasă, credințele religioase, apartenența socială sau opinia politică reprezintă o regulă care cere că orice distincție între indivizi să fie ignorată, că asistență să fie acordată la fel și pentru prieteni și pentru inamici și că unicul criteriu folosit să fie nevoia de ajutor. Ordinea în care se acordă ajutorul disponibil trebuie să corespundă cu urgență și cu dimensiunile problemei a cărei rezolvare se dorește.

În scopul menținerii încrederii tuturor, Mișcarea se abține să ia parte la ostilități și la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic.
Neutralitatea arată că Crucea Roșie nu se implică și nu adopta nicio poziție în controverse politice, religioase, rasiale sau ideologice. Dacă Crucea Roșie ar adopta o anumită poziție, ea ar pierde încrederea unei părți a populației și nu ar mai putea să-și continue activitățile. Oricărui membru sau voluntar al Crucii Roșii i se cere să se autocontroleze, să se comporte într-un mod neutru și să nu-și exprime opiniile în timp ce-și îndeplinește îndatoririle.

Mișcarea este independența. Auxiliare ale autorităților publice în activitățile lor umanitare și supuse legilor care le guvernează țările, Societățile Naționale trebuie să-și păstreze o autonomie care să le permită să acționeze întotdeauna numai conform Principiilor Fundamentale ale Mișcării.
Deși Societățile Naționale sunt recunoscute de către guvernele lor că fiind auxiliare autorităților publice și se supun legilor din țările lor, ele trebuie să-și mențînă autonomia pentru a putea în permanentă să acționeze în conformitate cu Principiile Mișcării. Nicio organizație de Cruce Roșie nu poate acceptă să fie subordonată unui partid politic sau să devină un instrument al politicii guvernamentale. Independența se referă și la relația cu donatorii sau sponsorii. De exemplu, nicio suma de bani nu poate fi acceptată din nicio sursă, dacă cel care oferă acești bani Crucii Roșii pune condiția că suma să fie folosită pentru o anumită categorie de persoane, alese după criterii politice, etnice sau religioase, prin excluderea oricărui alt grup de persoane ale căror nevoi ar putea fi mai imperative.

Este o mișcare de ajutor voluntar și dezinteresat.
Voluntariatul reprezintă dorința altruistă a unei persoane de a îndeplini anumite sarcini pentru altcineva, într-un spirit de fraternitate umană. Acest principiu arată că activitatea Crucii Roșii și a voluntarilor săi este susținută de angajamentul individual și de dedicarea față de un scop umanitar și nu este inspirată de dorința de câștig financiar.

Într-o țară nu poate există decât o Societate Națională de Cruce Roșie sau Semiluna Roșie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor și să-și extindă acțiunile umanitare pe întreg teritoriul țării.
Principiul Unității se referă în mod special la structura Societăților Naționale că organizații. În toate țările, actul guvernamental care recunoaște Societatea Națională prevede că această este singură Societate care își poate desfășura activitățile pe teritoriul acelei țări. Unicitatea Societății este și una dintre condițiile pentru recunoașterea să de către CICR.

Mișcarea Internațională de Cruce Roșie și Semiluna Roșie, în cadrul căreia toate Societățile Naționale au drepturi egale și datoria de a se întrajutora, este universală.
Suferință este universală; ea poate afecta pe oricine, de aceea și alinarea suferinței trebuie să aibă un caracter universal. Principiul universalității impune o responsabilitate colectivă din partea Mișcării. Egalitatea Societăților Naționale în ceea ce privește statutul și drepturile este reflectată de faptul că, la conferințele internaționale ale Mișcării și în mecanismele de conducere, fiecare Societate are un vot.